Istoria NARGHILELEI
Veche de peste 1000 de ani, instrument de fumat oriental, ale cărei origini se găsesc la granița dintre India de nord-vest și Pakistan, narghileaua era folosită pentru fumatul opiului si hașișului cu o construcție simplă, având la bază nuca de cocos și un tub atașat acesteia. Narghileaua își continuă călătoria în istorie pe teritoriul Imperiului Persan fiind confecționată din lemn în diverse forme și cuprinzând Pakistanul și Afganistanul, câteva regiuni din nordul Africii și o mare parte din Asia Mică, căpătând o savoare deosebită oferită de către tutunul negru iranian cultivat și în prezent. Acest obicei, umezirea și împachetarea tutunului specific narghilelei, a reușit să se ridice la rangul de artă, astfel că, practicarea acestui obicei de către neinițiați era considerat o lipsă de respect.

În zilele noastre, tutunul folosit pentru narghilea este un amestec de tutun numit molasa realizat din miere și fructe uscate. Fumul este filtrat prin apă rece pentru a da consistență fumului.
Cu timpul a reușit să cucerească și Imperiul Otoman, acum 500 de ani, bucurându-se de o mare popularitate în rândul oamenilor bogați și intelectuali. Narghileaua a suferit schimbări majore, astfel reușind să se apropie de forma cunoscută în prezent. Lemnul fiind înclocuit cu alamă, inox și sticlă, iar mozaicul și pictura devenind elemente estetice.
Acum 200 -300 de ani, narghileaua a atins o creștere și mai mare în popularitate odată cu apariția cafenelelor în Imperiul Otoman, acestea fiind văzute ca locuri de întâlnire.
În prezent, locurile unde oamenii se bucură de narghilea, sunt locuri de întâlnire destinate tuturor categoriilor sociale în care se discută evenimente mondene sau politice. Cu trecerea anilor, narghileaua, a reușit să spargă porțile Imperiului Otoman și să cucerească și lumea arabă, astfel fiind iubită și utilizată și în Egipt, Liban, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Kuwait etc.
În Kuwait și Arabia Saudită, există locuri destinate numai bărbaților pentru a se bucura de o narghilea, aceasta fiind considerată un subiect tabu. Succesul narghilelei a ajuns mai departe în Statele Unite și Europa, fiind în prezent în continuare creștere de la introducerea sa în anii 1960 și chiar și Japonia s-a lăsat cucerită de către farmecul acesteia.


Oamenii au o părere negativă asupra narghilelei din cauza trecutului său în care opiul și hașișul și-au pus amprenta. Cu toate acestea, societatea a început să accepte narghileaua și să își formeze o părere din ce în ce mai bună, să se lase cuceriți de diferitele arome ale acesteia și mai ales de modalitatea în care aceasta îi poate relaxa.
Există anumite cafenele pe glob unde aromele disponibile pentru narghilele sunt limitate la trei, patru sortimente, pentru ca prin furtunul narghilelei să treacă o singură aromă mereu, ea fiind din ce în ce mai intensă datorită depunerilor aromei pe interiorul furtunului.
În Romania, acest trend a luat amploare în ultimii ani, marile branduri făcându-și loc pe o piață neajunsă încă la saturație.